Gata. Azi se închide yahoo 360. Leagănul prunciei mele de blogăr. Imi incepeam experienta blogosferica pe data de 22 decembrie 2005. Mica si cu lumea la picioare pe-atunci. Dar mare filosoafă, după cele ce urmează:
Sarbatorile de iarna…prilej de bucurie, prilej de a oferi si a primi dragoste.De ce trebuie sa existe doar cateva zile pe an care sa permita aparitia miracolelor?Pentru mine, ieri a fost un blestem miraculos, caci AZI traiesc in IERI, MAINE a fost deja pt mine,caci timpul are alte dimensiuni.Trebuie sa-mi doresc ceva de sarbatori?Imi doresc NIMICUL,caci NIMIC vreau sa am.Imi doresc sa ies din contingent, dar cotidianul ma va sufoca.Fiindca inca mai visez,inca mai iubesc,inca mai sunt OM.Ce imi doresc de sarbatori?Imi doresc sa nu am nici un sentiment, sa nu simt caldura celor ce ma vor imbratisa la cumpana dintre ani,vreau sa simt doar lumina artificiilor.Deja ma crezi ciudata?Te inseli,sunt ca si tine, deoarece inca mai tresar cand aud numele lui,inca mai rad cu pofta la o gluma buna si chiar AM prieteni.Sunt PARTICULARUL;ce-mi doresc sa ating UNIVERSALUL!Imi doresc si iti doresc ca aceste sarbatori sa fie fericite nu doar pt ca e Craciunul, ci pt ca e un AZI, care iti ofera prilejul de a fi TU! (macar o data pe an)
De-atunci până azi, am reuşit multe. Am atins şi particularul şi universalul, am mai şi crescut, am devenit EU – cel mai bun prieten al meu şi cea mai demnă de iubit persoană în viaţă pe care-am cunoscut-o pân-acum. Cam aşa arăta blogul meu pe-atunci:
