
Când plăcerea pentru propriu-mi scris se ofileşte precum petalele sângerii ale unui mac răpus de arşiţa unei zile, ea renaşte din altceva. Din altceva-ul ăla care-ntreţine bateria energetică şi-i dă o savoare şi-un gust aparte. E vorba de cititori. Şi nu orice fel de cititori, ci de cei fideli. Care asemenea unui soldăţel tăcut, mărşăluiesc zi de zi în spaţiul ăsta keleidoscopizat şi se înfruptă din cuvintele-mi multicolore. Îi văd ca pe-un alt “eu”, unul care mă completează perfect. Căci de n-ar fi aşa, de ce-ar reveni sârguincios de fiecare dată când un nou post e servit? Pe mulţi dintre ei nu-i cunosc deloc deloc. Şi pe-aceia-i apreciez poate mai mult. Fantasmez câteodată la identităţile lor, imaginându-mi tot felul de scenarii demne, de cele mai multe ori, de tot râsul, prin naivitatea lor puerilă.
Astăzi m-am gândit să vă dedic un post. Da, dumneavoastră, dragă domnule/doamnă cititor din Los Angeles. Să ştiţi că poposirea dumneavoastră zilnică aici n-a trecut neobservată şi chiar dacă nu deţin nici o altă informaţie despre dumneavoastră decât că, imediat ce-pare un post nou aici îl devoraţi cu nesaţ (îmi place mie să cred) şi că vă aflaţi pe undeva prin Los Angeles – California, sunteţi aproape de fata aceea cu kaleidoscopul, aşa cum şi-a zis ea. M-am gândit şi-am încercat să mi te imaginez. Oare cu ce te ocupi? Câţi ani ani? Cum îţi bei cafeaua dimineaţa? Ai aceleaşi obiceiuri ca şi mine? Ţi-e dor de România? Pe ce străzi te plimbi seara în amurg? Şi alte câteva mii de acest gen. Şi stând eu şi imaginându-mi, am realizat că vreau să te cunosc. Să-ţi invadez spaţiul ăla confortant de cititor anonim şi să îndrăznesc a te-ntreba: CINE EŞTI?
Şi dacă vei fi găsit vreodată de cuviinţă să rupi tăcerea, fă-o. Începe prin a-mi spune câte ceva despre oraşul ăla minunat, sau măcar de ce e numit “al îngerilor”. Oi fi tu însuţi vreun înger? Posibil chiar să te şi cunosc?… Şi chiar dacă vei fi ales să rămâi învăluit în mister, prezenţa ta punctuală aici, va stârni de fiecare dată un zâmbet satisfăcător în colţul gurii: “iar m-a vizitat California”.
pentru tine:











am citit repede..sa ajung la comentarii..sa vad daca s.a dezvaluit dar…teapa frate
)
Comment de Laura — iunie 28, 2009 @ 11:32 PM |
keep your faith alive
Comment de Alexa — iunie 28, 2009 @ 11:33 PM |