Creierul e un stomac care digeră imagini. Le face bucăţi şi le transformă într-o pastă fluorescentă. E o maşină de tocat fotografii vechi.
— cuvinte —
“Modul cum dispăruse era năucitor. Ca şi cum între doi oameni nu pot exista explicaţii. Ca şi cum ar fi inutile. Ca şi cum am mers o bucată de drum împreună fiindcă aşa ne-am nimerit, ca două maşini care de la Iaşi la Târgul Frumos se întâmplă să fie alături, iar de acolo una o ia spre suceava, iar alta spre botoşani. Şi atunci e normal ca şoferii să nu-şi dea explicaţii la intersecţie, să nu-şi facă din mână, să nu dea detalii asupra opţiunii. (…)
Depăşisem cumva consecinţele psihologice imediate ale întâmplării şi mă întrebam, de fapt, cum e posibil ca doi oameni să rupă brusc o relaţie ca şi cum unul dintre ei ar fi murit. Şi nu o relaţie oarecare, de vecini de palier, ci una de maximă intimitate. (…)
În fine, vroiam să mi-o scot din căpăţână şi pentru asta mestecam gumă. Mi se năzărise mie că molfăitul e un fel de a fi mereu în prezent, investindu-te într-o acţiune, şi prin asta ar ajuta la evitarea derapajelor în trecut.”
(Dan Lungu – Cum să uiţi o femeie)
” el crede că ea este suprafemeie. i-a cumpărat o rochie roşie din america şi pantofi din piele de aligator. el crede că ea este suprafemeie. un corp cu tinichele un gât cu panglici părul vopsit negru. juliette binoche made in romania. ea ascultă în avion muzică rock. traversează atlanticul pe bandă rulantă bea campari şi mănâncă salată de crudităţi. ea nu este suprafemeie just a real woman. aşa i-a spus chelnerul de la chelsea hotel. suferă ca orice altă jivină iubeşte şi urăşte ca orice altă jivină. se rimelează fix un minut. are în poşetă chewing gum şi sticluţa de givenchy. ea scrie poezie. ea plânge ea râde ea dansează. ea vrăjeşte. la new orleans bărbaţii au aşteptat-o cu o limuzină şi cu flori de câmp. apoi i-au povestit un vis cu o carte de apă. ea le-a ghicit în palmele de cowboy. vreau acasă. nu mai mânca insecte prăjite. de ce nu vrei să-l săruţi pe cel care te alintă? nu vreau nicicum. nu sunt suprafemeie. nu ştiu să fac de mâncare. nu calc rufe. stric tot. dar sunt vie. dinţii mei muşcă. mâinile mele mângâie până la os. îmi pun genele false şi dansez. just a real woman. noapte bună copii. (1)
come on baby a real woman te aşteaptă la răspântie. stă sprijinită de un felinar. nu fumează pentru că îi curge sânge din nas. dar are alte vicii cu luciu. ea scrie poezie şi nu se mai satură. dansează şi nu se mai satură. mănâncă ciocolată şi nu se mai satură. come on baby sărut-o ca să se sature. să nu mai creadă că este viceregină. ea scrie multă poezie. are acasă şapte pixuri împăiate. ea ştie că este obiect psihic de lux. vino cu motocicleta şi du-o departe pe viceregina cu buzele rujate. noaptea s-a dus cu ziua laolaltă. nu a mai rămas nimic de spus. light my fire. (2)”
(Ruxandra Cesereanu – real woman)
— sunete—
Emiliana Torrini+Feist+Bjork= Maia Hirasawa
At the top of the hill
Eleven
— imagini —
Concluzia? Nu poţi!
