A venit în sfârşit primăvara o simţi peste tot o vezi auzi în curând or să înflorească şi magnolii.
Oameni veseli pretutindeni. Şi soare. Şi verde. Şi-un Bucureşti frumos.
Azi e ziua Eiffel.
Şi e ultima zi din martie.
Şi eu aş pleca departe. Şi-o să plec. Pentru că eu nu mă simt acu-n stare să scriu un text frumos primăvăratic, îl pun pe ăsta al lui Jazzo. Cel mai nimerit:
Sunt imatur şi am dovezi. Principala dovadă este aceea că încă mă las surprins de dezamăgirea pe care mi-o provoacă unii dintre semenii mei. Dacă mi-aş urma fără abatere principiile, dezamăgirea nu m-ar mai avea de client. Aşa, însă, pentru că-s făcut din carne şi pentru că nu vreau să devin definitiv un sloi de gheaţă, las uneori garda jos. Invariabil, îmi iau pumnul în figură. Oftez, dar nu ridic garda. Încerc, iar. Iar. Apoi mă închid, de tot. Mi-a părut bine de cunoştinţă.
Un playlist frumos pentru azi:
