Ce mai faci? Fac fac, fac!

Se făcea că azi-noapte îl visam pe iubitul meu domn profesor de română din gimnaziu care mi-a insuflat dragostea pentru limba română şi pentru gramatica limbii române, în mod special. Aşa că, de prin clasa a 6-a mă puteam mândri că eram neîntrecută la analiză de frază, morfo-sintactică şi de-care-mai-vreţi-voi. De-atunci şi obsesia mea pentru a scrie ROMÂNEŞTE. Şi cine mă cunoaşte, ştie că asta e într-adevăr o obsesie. Mulţumită aceluiaşi domn profesor, neuronii mei au creat noi şi noi sinapse în orele de română în care făceam brainstorming pe tema: locuţiuni. Astfel, din te miri ce cuvinte, ieşea o minunăţie de expresii, care mai de care mai cu tâlc.

Domnule profesor, astăzi, pentru dumneavoastră, am făcut:

1. ochi
2. patul
3. buzele
4. piaţa
5. socoteala
6. bătături
7. datoria
8. banul cu ciocanul
9. pomană
10. impresie
11. uz de forţă
12. din ţânţar armăsar
13. că plouă
14. loc cu coatele
15. gură
16. circ
17. luntre-punte
18. schimb de priviri
19. front cu duşmanul
20. pe deşteptul
21. simţită prezenţa
22. gălăgie
23. de râs
24. cu ou şi cu oţet
25. haz de necaz
26. lată
27. din apă vin
28. furori
29. dragoste
30. cu mâna
31. cale-ntoarsă
32. muci
33. zapt
34. rău cu mâna lui
35. negru
36. cum îi vine la gură
37. veacul
38. gânduri negre
39. inimă rea
40. cu ochiul
41. curte
42. plăcere
43. dor de ducă
44. ţurţuri la gură
45. “zbrrr! pe-o dugheană.”

Am făcut destule.